Istoria Orașului

       Oraşul Rezina, reşedinţa raionului cu acelaşi nume, este situat în partea de nord-est a RM, la  98 km de capitala Chişinău, pe malul drept al râului Nistru, la o distanţă de 3 km de la gara feroviară Râbniţa şi de 6 km de staţia feroviară Mateuţi. Oraşul este traversat de drumurile de tranzit Orhei-Râbniţa, respectiv Bălţi-Şoldăneşti-Râbniţa.

Conform  recensământului din anul 2014 populaţia era de 14200 locuitori. În componenţa oraşului intră 3 suburbii: Ciorna, Boşerniţa şi Stohnaia.

  Prima atestare a localităţii Rezina, ca sat boieresc, o găsim într-un document din 5 februarie 1495, prin care Domnul Ţării Moldovei Stefan cel Mare întăreşte lui Toader, pisarul, satul Rezina, unde a fost Alexa vătăman, pe Nistru, la gura Rezinei, cumpărat de la rudele sale, strănepoţi ai marelui Negrea cu 70 de zloţi tătăreşti.

Pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea Rezina este calificată ca târg. În sec. al XIX-lea localitatea devine centru de voloste. 

În 1935 localităţii i s-a atribuit statut de comună urbană prin decret regal.

La 26 august 1940, autorităţile sovietice atribuie localităţii Rezina statutul de oraş, centru administrativ al raionului cu același nume.  

Oraşul Rezina îşi are stema şi drapelul proprii, aprobate de Consiliul Orăşenesc în a. 1998.

    Cel mai mare agent economic din teritoriul primăriei Rezina este uzina de ciment a companiei Lafarge Holcim Moldova SA. În teritoriu activează circa 200 de întreprinderi individuale, societăţi pe acţiuni, societăţi cu răspundere limitată şi întreprinderi municipale, un incubator de afaceri.

    Rezina dispune şi de o infrastructură socială dezvoltată. În oraş activează 2 licee teoretice, 5 grădiniţe de copii, Palatul raional de Cultură, Şcoala de Muzică, Şcoală de Arte Plastice, Şcoala Sportivă, o Şcoală Profesională Polivalentă, 4 biblioteci publice, Spitalul raional, Centrul medicilor de familie, peste 20 de organizaţii nonguvernamentale, 4 biserici ortodoxe şi alte confesiuni religioase, mai multe filiale ale băncilor comerciale, piaţă comercială, gară auto. La Palatul raional de Cultură şi la Casa de Creaţie a copiilor îşi desfăşoară activitatea numeroase colective de artişti amatori, majoritatea purtând titlul de model, cât şi cercuri pe interese.

Cu suportul USAID a fost elaborată Strategia de dezvoltare socio-economică a oraşului Rezina pentru perioada 2014-2020.

   Rezina dispune de obiective pentru atragerea investiţiilor: terenuri industriale şi agricole, construcţii capitale nefinisate, precum şi oportunităţi pentru sectorul privat prin crearea şi dezvoltarea noilor iniţiative private, inclusiv factori potenţiali de creştere semnificativă a fluxului de turişti în zonă şi de facilitare a dezvoltării infrastructurii de prestări-servicii.

   Oraşul se întinde de-a lungul malului Nistrului pe o distanţă de 13 km, ceea ce oferă localităţii o posibilitate de a dezvolta unele ramuri ale economiei şi, în special, industria turismului, în aria geografică proximă aflându-se rezervaţiile peisagistice inedite Saharna şi Ţâpova cu mănăstirile respective care sunt introduse în multe prospecte turistice europene. 

Oraşui Rezina este amplasat pe 3 terase, unite cu trepte care coboară în serpantină printr-un masiv pitoresc împădurit din centrul urbei până pe malul Nistrului. Urbea este flancată de 3 canioane adânci cu peisaje impresionante de o frumuseţe rară şi o atracţie turistică de valoare. Obiective turistice sunt de asemenea  Complexul “Vatra Rezinei”, care include Piatra de temelie şi Capela “Acoperământul Maicii Domnului”; Mormântul ostaşilor sovietici căzuţi în luptele de pe teritoriul raionului Rezina în anul 1944; Capela Memoriei,  Bustul lui Mihai Eminescu; Bustul lui Alexei Şciusev (1873-1949) născut în Chişinău; Stela Arheologică “Cetăţuia getică sec. IV-III î. Hristos”; 

Fântâna Ardelenilor ş.a.